File de suflet

    DA  fost o vreme, exact ca aceasta, ca de nu ar fi fost nici eu nu as mai scrie.     A fost acea vreme cand mi se coceau ciresele la ureche si parul se tulbura in vant la fiecare topait si la fiece strigare. ...............................................................................................................................     In acea tara, in acel timp traia o copila rozalie, ca un trandafir abia impurpurat.     Fetita era  libera sa zburde, pentru ca in timpurile acelea nu erau atatea oprelisti si atata distractie electronica. Cantecul ei din copacii ograzii, ori din afara ei se auzea  mai ceva ca radioul vecinii dat la maxim duminica, unde se canta o populara de mai  mare dragul.      Cand infloreau ciresii isi  contopea cositele cu petale, de nu mai stiai de-i cap  de copila sau  floare.Tup in copac, tup sub copac, tup pe tulpina, tup la radacina.       Zi dupa zi timpul trecea si copila crestea odata cu rodul pamantului si-al copacului care-si

"Asculta, priveste si taci "  sintaxa risipirii unui verb de "prea tarziu",  in frazele mondene "prea devreme".

Sa ma citesti  Destine cand iti scriu, ca-mi sare sufletul de-a valma, si picur alandala in pustiu, de nu ma vezi, de nu ma simti si nu m-auzi ma frageda ca mura coapta  ma zdrobesc, si mai amar ma inegresc. Ma furisez un pas spre tine, si rasuflarea  vreau sa-ti inteleg, de-i vand, furtuna sau sarmanta briza-alizeu, o sa-nteleg de-i timpul incheiat sau renascut, de trebuie sa imi continui vrearea sau definitiv s-o ard, ... intre destine nu mai stau si drumul drept  spre muntii mei il vreau.                                                                                                                                                                                                                ~ SiM ~ P.S. fara muzica nimic nu mi-e cuvant.